ESA şi Uniunea Europeană urmăresc să se asigure că Europa dispune de lansatoare care satisfac cerinţele instituţionale şi comerciale, dar şi că Portul Spaţial european localizat în Kourou, Guyana Franceza, rămâne un sinonim pentru excelenţă şi fiabilitate. Cu imensa rachetă Ariane 5, Soyuz de dimensiune medie şi Vega, care se află acum la Kourou, Europa beneficiază de o familie de lansatoare care au capacitatea şi flexibilitatea necesare pentru a acoperi nevoile tuturor guvernelor europane şi cele mai multe nevoi ale pieţei comerciale, sporind astfel şi mai mult beneficiile socio-economice europene ale accesului la spaţiu.
ESA s-a dedicat observării Pământului din spațiu încă de la lansarea primului satelit meteorologic Meteosat, în 1977. Ca urmare a succesului din prima misiune, seria ulterioară a misiunilor a furnizat o multitudine de date valoroase despre Pământ, climă și schimbarea mediului. Este important, însă, ca ESA să continue să afle mai multe despre planeta noastră dacă vrem să înțelegem sistemul de funcţionare a Pământului și a proceselor sale, în special în contextul schimbărilor globale.
Scopul ESA este de a implementa participarea Europei la dezvoltarea infrastructurii spațiale, cum ar fi Stația Spațială Internațională, care face posibilă efectuarea de experimente într-un mediu diferit de cel de pe Pământ. ESA sprijină, de asemenea, dezvoltarea cercetării și a tehnologiilor în spațiu - pe Stația Spațială Internațională, dar, de asemenea, dar şi pe rachetele de sondare europene și zboruri parabolice.
Programele specifice în care România este implicată:
Europa are propriul sistem global de navigație prin satelit (GNSS), compus din constelația de sateliţi Galileo, în prezent în curs de desfășurare, precum și sistemul regional de augmentare EGNOS, operațional din octombrie 2009 în toată Europa.
Galileo este o inițiativă comună între ESA și Comisia Europeană. Constelația operaţională completă Galileo va fi format din 27 de sateliți operaționali, plus trei piese de schimb care înconjoară Pământul în trei orbite circulare medii ale acestuia, la o altitudine de 23 222 km. Când va fi complet implementat, acesta va fi primul sistem de poziționare care va oferi o acoperire la nivel mondial.
Dezvoltarea tehnologiei stă la baza a tot ceea ce face ESA. În medie, fiecare cetățean european investește doar 10 € pe an în spațiu, în comparație cu 100 € investit de către echivalentul lor din SUA. Impactul economic al cheltuielilor spațiale este amplificat de un efect multiplicator: fiecare 1 € investit în spațiu aduce înapoi o medie de € 6 la economia generală. Astfel, spațiul contribuie la creșterea economică, ocuparea forței de muncă și a competitivității în multe sectoare economice.
Sistemul de Cercetari Avansate in Telecomunicatii al Agentii Spatiale Europene (the Advanced Research în Telecommunications Systems — ARTES) transformă cercetarea și dezvoltarea investițiilor în produse comerciale de succes. Acest lucru ajută la asigurarea viitorului Europei si al Canadei pe piața satcom la nivel mondial.
Programele de Securitate (Space Situational Awareness (SSA) reprezinta un efort coordonat pentru a detecta și urmări obiecte în orbită în jurul Pământului, precum și pentru monitorizarea fenomenelor naturale, care ar putea provoca daune sateliților din orbită, infrastructurii de la sol și oamenilor. In cadrul programului SSA, Europa isi dezvolta capacitatea de a urmări în mod independent obiectele și fenomenele naturale, care ar putea afecta sateliți în orbită sau infrastructura - cum ar fi rețelele de putere - de pe Pamant.
PRODEX (Programme de Développement d'Expériences scientifiques) este un program științific opțional creat pentru a oferi finanțare pentru dezvoltarea industrială a instrumentelor științifice sau experimente propuse de institute sau universități, care au fost selectate de ESA pentru unul din programele sale din diverse domenii de cercetare spațială.