Cautare

    WEBMAIL    |    Intranet    |    Site Map

 

 

Președintele ROSA participă la cea de-a 55-a ediție a Subcomitetului Științific și Tehnic al Comitetului ONU pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extra-Atmosferic

31 Ianuarie 2018

Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA), Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso, participă la cea de-a 55-a ediție a Subcomitetului Științific și Tehnic al Comitetului ONU pentru Utilizarea Pașnică a Spațiului Extra-Atmosferic, desfășurat la Centrul Internațional Viena, Austria, în perioada 29 ianuarie – 9 februarie 2018.

În timpul sesiunii din 30 ianuarie, Dr. Marius-Ioan Piso a făcut o declarație despre dezvoltarea activităților spațiale în România.

Pe durata anului precedent, activitățile spațiale s-au dezvoltat în mod constant, însoțite de dezvoltarea unor tehnologii inovatoare și de o gamă de aplicații spațiale în creștere.

Dl. Piso a declarat că România sprijină toate activitățile legate de aniversarea a 50 de ani de la organizarea primei conferințe UNISPACE și a subliniat importanța adoptării unei Rezoluții solide asupra Spațiului, în concordanță cu agenda 2030 pentru Dezvoltare Sustenabilă.

Angajamentul strategic al României față de cercetare spațială, tehnologie și dezvoltare a condus la o evoluție bună a programului spațial național, dar și la o creștere a colaborărilor internaționale.

În prezent, strategia națională este construită pe principiul celor 3S (Three S’):

  • Știință și Tehnologie: explorare spațială, științe spațiale, eforturi de cercetare, dezvoltare și eforturi industriale pentru a produce lansatoare, sateliți și instrumente spațiale specifice.
  • Servicii: telecomunicații, Observarea Pământului, Poziționare-Navigație-Cronometrare, aplicații integrate precum agricultură de precizie, telemedicină, meteorologie, transport autonom, servicii de lansare.
  • Securitate: monitorizare locală și globală cu posibilități de intervenție, managementul traficului spațial, securitatea sistemelor spațiale critice.

România a contribuit semnificativ la cele mai multe programe ESA curente sau noi, de explorare, aplicații sau tehnologie. Aplicații spațiale au fost dezvoltate și sub programul Orizont 2020, care sprijină sateliții Copernicus Sentinel și GNSS-ul European Galileo.

În privința explorării spațiale, Dl. Piso a menționat implicarea României în programul Stației Spațiale Internaționale (ISS), precum și în misiunile Euclid și JUICE. În zona de acces către spațiu, industria din România s-a bucurat de o creștere a participării la dezvoltarea noilor lansatoare europene Ariane 6 și Vega-C. România a demarat și dezvoltarea unui lansator de mici dimensiuni pentru orbita joasă a Pământului, care suportă câteva zeci de kg. Acesta va fi utilizat mai ales pentru constelații de microsateliți.

În privința serviciilor, aplicații spațiale au fost utilizate pentru agricultură, telemedicină și gestionarea dezastrelor. Datele de la sateliții radar precum Sentinel-1 au fost folosite la dezvoltarea unui portal pentru monitorizarea la înaltă rezoluție a pădurilor.

Pentru securitate, România a contribuit la eforturile de management al traficului spațial, meteorologie spațială și Obiecte din Apropierea Pământului. Datele de la observatorul geo-magnetic de la Surlari sunt cuplate cu date satelitare pentru a monitoriza evenimente ce țin de meteorologie spațială. Un program național dedicat acestei zone este în prezent în discuție.

Progrese tehnice au fost înregistrate în construirea coronografului solar pentru misiunea ESA PROBA-3, în timp ce alți cercetători și ingineri români sunt implicați în definirea misiunii HERA, ce are ca scop studiul asteroizilor. Un sistem de detectare și monitorizare a deșeurilor spațiale și a Obiectelor din Apropierea Pământului va deveni operațional la Cheia până în anul 2019 și va fi disponibil pentru colaborări internaționale.

În privința schimbărilor climatice, Dr. Piso a menționat stația la sol pentru lidarul atmosferic dezvoltat la Măgurele, în România, alături de sistemul aeropurtat dezvoltat de cercetătorii români în colaborare cu ESA. România participă și la dezvoltarea misiunii ALTIUS – o misiune internațională dedicată măsurării concentrației de ozon.

Un Centru ROSA pentru Infrastructuri Spațiale Critice și Securitate a fost fondat. Acesta oferă sprijin și centrului pentru suport regional SPIDER de la București.

Președintele ROSA a menționat câteva evenimente importante care au avut loc în România, în 2017: cea de-a VI-a Conferință asupra Sistemelor Spațiale ca Infrastructuri Critice și cea de-a VI-a conferință Copernicus dedicată utilizatorilor est-europeni Copernicus.

Dr. Piso și-a încheiat discursul prin menționarea importanței implicării publicului, a educației și a formării de noi profesioniști, confirmând totodată continuarea rolului activ al României în gestionarea problemelor globale prin reprezentare în organisme internaționale precum: UNCOPUOS, GEO, COSPAR, IAF și IAA.

Credit imagine: ROSA